Protecţia bălţilor temporare în sud-estul Transilvaniei

 

 

Bălţile temporare sunt un tip de habitat extrem care seacă cu o anumită periodicitate. Din această cauză ele sunt populate de specii care sunt adaptate la secare, de exemplu filopode, copepode calanoide, sau sunt capabile de dispersie rapidă. Multe dintre bălţi (în special cele cu o hidroperioadă lungă) reprezintă habitate foarte bune de reproducere pentru amfibieni, şi habitate de clocire și de hrănire pentru câteva specii de păsări, refugii pentru nevertebrate terestre.

 

În România, bălțile temporare nu sunt recunoscute ca un habitat cu valoare naturală ridicată.

 

Bălțile temporare din Depresiunea Ciucului sunt de două mari tipuri: bălți situate pe lunca Oltului și bălți situate pe un nivel mai înalt, de obicei pe terase și conuri de dejecție. Primul tip este inundat în mod regular, iar perioada acvatică este mai fluctuantă. Pe lângă nevertebrate și amfibieni, aceste bălți joacă un rol important în viața peștilor și a păsărilor, fiind zone de reproducere și de hrănire. Bălțile de pe conurile de dejecție nu sunt afectate de inundații, sunt mai izolate dar de multe ori au o perioadă acvatică mai regulată și mai lungă, fiind excelente habitate de reproducere pentru amfibieni.

 

Bălți pe lunca Oltului

 

Bălți pe un con de dejecție